top of page

Ecografie

Principiul ecografiei

Ecografia este o metoda de examinare imagistica ce utilizeaza drept vector al informatiei medicale ultrasunetele reflectate în corpul uman.

            

Ultrasunetele sunt vibratii mecanice ale materiei,transmise ca unde acustice sau unde sonore. Ultrasunetele au frecvente superioare spectrului audibil (peste 20 KHz) fiind compuse din oscilatori corpusculari longitudinali.

            

Undele sonore sunt oscilatii mecanice transmise de catre particulele mediilor solide, lichide sau gazoase, fara a se propaga in vid.

Principalele avantaje ale ecografiei

  • Este o metoda ieftina, motiv pentru care poate fi folosita pe scara larga de populatie, in screeningul multor afectiuni;

  • Este o metoda neinvaziva, nu presupune cateterizari ale venelor sau arterelor, nu produce sangerari sau alte leziuni;

  • Este nedureroasa;

  • Nu este iradianta, spre deosebire de alte tehnici imagistice precum cele radiologice: radiografia, computer tomografia, scintigrafia;

  • 60 de minute, in functie de ceea ce se analizeaza, de conditiile pacientului (vizualizarea este mai dificila la un pacient obez);

  • Nu necesita o pregatire speciala a pacientului. Se recomanda efectuarea pe nemancate si administrarea de carbune medicinal 3x2 comprimate/zi 2-3 zile, pentru o mai buna vizualizare a colonului. 

  • Furnizeaza  informatii utile si rapide in conditii de urgenta: traumatisme, colici abdominale.

​​Scopul Ecografiei

Ecografia este una dintre cele mai utilizate metode diagnostice, examenul ecografic facand parte din protocolul de diagnostic al multor afectiuni. In unele cazuri poate fi folosita si in scop terapeutic (de exemplu, ghidarea unui ac pentru o punctie). Ecografia si-a gasit cu succes utilizare in diagnosticul si urmarirea prenatala, pentru ca nu produce nici un rau mamei sau fatului, iar cu noile ecografe moderne, imaginile obtinute in timp real sunt extraordinar de detaliate, motiv pentru care ecografia prenatala poate diagnostica o varietate de malformatii ale fatului.

Metodologia examinarii ecografice

Ecografia este o metoda complementara de diagnostic la care se recurge dupa efectuarea unei anamneze complete, a unui examen clinic atent si in colaborare cu analizele uzuale (biochimice, hematologice, radiologice, EKG).

Pregatirea pacientului:

Ecocardiografie - repaus la orizontala 15 minute inainte de examinare, fara alte masuri deosebite.

Ecografia abdominala:

  • perioada a jeun, post absolut, 8 ore in medie inaintea examinarii, pentru indepartarea continutului tubului digestiv solid si gazos care paraziteaza imaginea. Se poate bea doar apa.

  • pacientul va retine urina timp de 2-3 ore inaintea examenelui pentru realizarea repletiei vezicii urinare care formeaza o "fereastra ultrasonica" ce conduce ultrasunetele pentru vizualizarea organelor pelvine retrovezicale;

  • in caz de obezitate sau meteorism se administreaza carbune medicinal, fermenti pancreatici, prokinetice;

  • in caz de constipatie se vor administra laxative sau clisme evacuatorii;

  • examenul ecografic se va face la distanta de 3-4 zile de un examen digestiv baritat;

  • se vor evita regiunile cu pilozitate crescuta (sau se vor epila) si cicatricile cheloide, care reflecta initial ultrasunetele împiedicând formarea imaginilor ecografice.

Tehnica examinarii ecografice

In functie de regiunea care urmeaza a fi examinata si de modul de abordare, se pot utiliza pozitii multiple ale bolnavului: decubit dorsal, lateral sau ventral, pozitie sezanda sau ortostatism. Se pot utiliza perne care sa produca extensia unor regiuni (cervical, flancuri, dorsal).

Regiunea de examinat este acoperita cu un gel special cu rolul de a realiza un contact intim intre traductor si piele, cu rol in indepartarea interpunerii aerului, care poate parazita imaginea.

Pentru evidentierea organelor abdominale este frecvent utilizata examinarea in inspir profund blocat.

 

Se vor alege "ferestre ecografice", zone anatomice care permit abordul direct al organului de examinat, evitandu-se interpozitia elementelor care impiedica penetrarea US (aer, os). De exemplu, fereastra ecocardiografica obisnuita este localizata in spatiul III-IV intercostal stanga parasternal, in zona de matitate cardiaca absoluta.

            

Conditii care fac dificila examinarea ecografica

  • Prezenta pansamentelor, a cicatricilor deformante, fibrozante, a gipsului sau metalelor care nu permit penetrarea US in tesuturi.

  • Prezenta continutului digestiv, alimentar, a pastei baritate sau a aerului la pacientii meteorizati.

  • Variatiile sursei de alimentare in tensiune si frecventa.

  • Artefacte de reverberatie in cazurile unei interfete puternic reflectogene.

  • Reglari incorecte ale compensarii ecografice, contrastului si luminozitatii, focalizarii.

            

Contraindicatii

Examenul ecografic nu are contraindicatii si este chiar recomandat ca fiecare persoana sa-si faca o ecografia pe an. O limitare a ecografiei ar fi faptul ca nu poate vizualiza structuri foarte mici (mai mici de 3mm). Spre deosebire de radiografie sau computer tomografie care utilizeaza raze X, ecografia foloseste ultrasunete si nu are restrictii in utilizare.


Desi este o investigatie foarte performanta, ecografia participa la stabilirea diagnosticului alaturi de contextul clinic si de rezultatele altor examene sau analize de laborator.

Tipuri de ecografii

 

Ecografia Abdominala

Este utila pentru examinarea organelor din abdomen si pelvis. Aproape orice organ abdominal sau pelvin poate beneficia de o examinare ecografica constand in observarea formei, dimensiunilor, structurii, raporturilor cu organele din jur. Pentru vizualizarea organelor pelvine (uter, ovare) este important ca examinarea sa se faca cu vezica urinara plina. Cateva aplicatii sunt:

  • detectarea litiazei sau a inflamatiei colecistului;

  • detectarea formatiunilor hepatice , a steatozei hepatice,

  • determinarea gradului de afectare posttraumatica a ficatului, splinei, rinichilor;

  • afectiuni ale pancreasului (pancreatita, tumori);

  • evaluarea evolutiei posttransplant de rinichi , litiazei renale,

  • prezenta de lichid in cavitatea abdominala /ascita ;

  • evaluarea uterului, vizualizarea unui eventuale tumori ;

  • ghidajul in timpul unei biopsii sau paracenteze;

  • detectarea, masurarea, monitorizarea anevrismului (dilatarii) aortei.

Ecografia Doppler

Este un tip mai special de ecografie care permite atat vizualizarea anatomica a organelor (ca la ecografia abdominala), dar aduce informatii si despre fluxurile de sange prin artere si vene. Este folosit in patologia arteriala si venoasa si in explorarea cardiaca. Se foloseste la diagnosticul trombozelor, ocluziilor, stenozelor vasculare (ingustarea vaselor), anevrismelor (dilatatii ale arterelor) si in patologia cardica, mai ales in diagnosticul cardiopatiilor congenitale si a valvulopatiilor (afectiuni ale valvelor inimii).

Ecografia Fetala
Reprezinta metoda cea mai sigura pentru urmarirea evolutiei unei sarcini si pentru depistarea eventualelor malformatii la fat. Metodele imagistice radiologice (radiografie, CT), care folosesc raze X, sunt contraindicate in sarcina pentru ca acestea sunt radiatii ionizante si pot dauza grav fatului. De aceea, ecografia este ceam mai buna metoda pentru a obtine informatii despre fat, ca de exemplu marimea, pozitia, stadiul de dezvoltare etc.

 

Ecografia fetala se poate realiza din saptamana 5 de sarcina, iar sexul fatului poate fi determinat in urma examenului ecografic in jurul saptamanii 16 de sarcina.​

Informatii distincte sunt obtinute in diferite trimestre pe parcursul sarcinii.

In primul trimestru - ecografia fetala este realizata pentru:
-determinarea evolutiei sarcinii;
-a determina daca sarcina este multipla sau nu;
-estimarea varstei gestationale (varsta fatului);
-identificarea malformatiilor congenitale care afecteaza creierul sau maduva spinarii;

In trimestrul al doilea - ecografia fetala este realizata pentru:
-a estima varsta fatului (varsta gestationala);
-aprecierea dimensiunii si pozitiei fatului, placentei si fluidului amniotic;
-determina pozitia fatului, cordonului ombilical si a placentei in timpul procedurilor gen amniocenteza sau a recoltarii de sange din cordonul ombilical;
-detectarea unei malformatii congenitale, ca de exemplu defectul de tub neural sau al afectiunilor cardiace;

In al treilea trimestru - ecografia fetala este realizata pentru:

-a se asigura ca fatul este viabil si misca;
-aprecierea dimensiunii si pozitiei fatului, placentei si lichidului amniotic.

Ecografia Transvaginala

Este in general realizata precoce in timpul sarcinii pentru a determina varsta gestationala sau pentru a detecta o sarcina ectopica. Ocazional este efectuata si tardiv in cursul sarcinii pentru a determina localizarea placentei sau in cazul sarcinilor cu risc pentru a masura lungimea colului uterin. Ecografia transvaginala se poate folosi si in afara sarcinii, in patologia aparatului reproducator feminin, pentru ca permite o vizualizare mai buna a organelor reproducatoare (ovare, uter).

bottom of page